Incepand cu 1 octombrie 2011 a fost reglementata exercitarea autoritatii parintesti in comun sau custodia comuna in noul Cod Civil al Romaniei, prin articolele 397-404, parintii devenind parinti custodieni.
Pana la acesta data autoritatea parinteasca, dupa un proces de divort cu copii era acordata automat mamei, avand astfel custodie unica iar tatal avand drept de acces si vizita, in prezent instantele judecatoresti au ca regula acordarea autoritatii parentale ambilor parinti iar exceptia de la regula apare atunci cand, din motive intemerate, avand interesul superior al copilului, instanta acorda custodia unica unuia dintre parinti.
In custodia comuna avem custodia comuna fizica si custodia comuna legala.
Custodia comuna fizica (parentingul comun) care este o varianta a custodiei comune unde perioadele in care minorul este gazduit si ingrijit de catre fiecare dintre parinti sunt impartite relativ egal intre acestia.
Un aranjament custodial este considerat a fi de tip custodie fizica atunci când un copil petrece cu fiecare dintre cei doi parinti cel putin 35-40% din noptile anului. Altfel spus custodia comuna fizica permite minorului sa locuiasca cu fiecare parinte aproximativ jumatate din timpul unui an calendaristic. Pentru implementarea sa se pun la punct planuri parentale care sa detalieze perioadele in care fiecare dintre cei doi parinti se va ocupa de ingrijirea si gazduirea copiilor. In acest tip de custodie ambii parinti sunt parinti custodieni si de asemenea parinti rezidenti.
Pentru a distinge intre cei doi, in tarile in care acest tip de custodie este in vigoare se foloseste notiunea de parinte rezident primar. Modul sub care custodia comuna fizica mai este citata in literatura de specialitate este sub numele de locuinta alternanta a minorului.
Custodia comuna fizica este permisa de legislatia romaneasca in masura in care parintii se inteleg cu privire la acest aspect, decizand ca locuinta minorului sa fie la ambii parinti, in baza alternanta. In acest tip de custodie ambii parinti sunt in acelasi timp parinti custodieni si parinti rezidenti.
Custodia comuna legala da dreptul ambilor parinti (pe langa drepturile pe care la are orice parinte care nu a fost decazut din drepturile parintesti: de a avea acces la datele cu privire la educatie, sanatate,si alte informatii) sa se implice in cresterea si educarea minorilor prin participarea la deciziile cu privire la copii. In cadrul unui aranjament de tip custodie comuna legala, parintii au drepturi egale in luarea deciziilor cu privire la bunastarea copilului.
Deciziile de zi cu zi se iau de catre acel parinte care are in grija pe copil la acel moment in timp ce deciziile importante trebuie luate de comun acord. Singura diferenta intre parintii care sunt intr-un aranjament de acest tip este aceea ca unul dintre ei (numit parinte rezident) are dreptul si responsabilitatea de a gazdui statornic pe minor in timp ce celalalt parinte (numit parinte nerezident) va gazdui relativ mai puiin timp din an pe minor, avand insa stabilit un program larg de legaturi personale, inclusiv posibilitatea de a accesa pe copil la resedinta parintelui rezident.
Conform linilor directoare emise de catre guvernul canadian, custodia comuna (legala sau fizica) este acea forma de custodie in care copilul petrece cel putin 40% din timp la parintele nerezident.
Aceasi definitie este utilizata si de catre jurisprudenta suedeza. Intr-un aranjament de tip custodie comuna legala parintele nerezident, fiind totusi parinte custodian are in general drepturi mai largi de a interactiona cu minorul decat un parinte care nu au primit incredintarea copiilor anterior datei de 1 octombrie 2011. Aceasta deoarece parintele trebuie sa aiba la dispozitie posibilitati reale de a se achita de drepturile si obligatiile pe care i le ofera autoritatea parinteasca comuna.
Deci, daca parintii trec printr-un divort amiabil, se inteleg, au depasit faza de conflict si razbunare specifice divortului atunci pot ajunge la un numitor comun legat de locuinta de resedinta a minorului/minorilor.
Daca nu, instanta de tutela stabileste parintele rezident, iar in spetele de exceptie, urmarind interesul superior al copilului, se stabileste rezidenta la bunici sau la alte rude sau persoane, cu acordul acestora, uneori chiar o institutie de ocrotire.
Exista studii care arata avantajele custodiei comune. Cel mai reprezentativ poate fi considerat studiul psihologului american Robert Bauserman (https://ro.wikipedia.org/wiki/Robert_Bauserman) care a demonstrat, urmarind un numar mare de familii divortate, faptul ca minorii din familii despartite care isi petrec o parte semnificativa a timpului si cu celalalt parinte sunt mai bine adaptati decat cei care traiesc si interactioneaza doar cu unul dintre cei doi parinti.
Studiul a urmarit timp de 17 ani adaptarea copiilor aflati in custodia unui parinte (1846 cazuri), in custodie comuna (814 cazuri) si in 251 de familii cu ambii parinti. Deoarece custodia comuna fizica si custodia comuna juridica pot diferi foarte mult in termeni de timp petrecut cu fiecare parinte (doar prima implica fara echivoc durate substantiale de timp petrecut cu fiecare parinte), analize separate la nivel de studiu, au fost realizate pentru a compara grupuri de custodie comuna fizica si custodie comuna juridica versus grupuri de custodie unica. In ambele cazuri, grupurile cu custodie comuna au prezentat o mai buna adaptare.
De asemenea, studiul a aratat ca minorii care beneficiaza de un aranjament de tip custodie comuna au mai putine probleme comportamentale si emotionale, o stima de sine mai mare, relatii de familie si performante scolare mai bune decat cei aflati in grija unui singur parinte.
Rezultatele arata ca minorii nu au neaparat nevoie sa fie intr-un aranjament de tip custodie fizica comuna, ci doar sa petreaca mai mult timp cu ambii parinti, in special cu tatii lor. De asemenea studiul a aratat ca cuplurile care au avut aranjamente de tip custodie comuna au avut mai putine conflicte decat celelalte.
Otinerea custodiei comune are o valoare simbolica si psihologica, in special pentru parintele care a fost in mod sistematic eliminat in trecut prin implementarea custodiei unice. Desi intervine celalalt parinte in educatia copilului, aceasta promoveaza, din lipsa de alternative mai bune, satisfacerea regulii de buna purtare in discutii partea ambilor parinti. Parintii sunt astfel obligati sa colaboreze si in general conflictele se aplaneaza.
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Custodie_comun%C4%83
Domnul Avocat Florin RADU, consilier in cadrul Baroului din Hunedoara, pe site-ul http://www.juridice.ro/334247/custodia-comuna-intangibila.html se intreaba:
Este fireasca dispunerea custodiei comune, in conditiile in care chiar in timpul procesului reiese neechivoc faptul ca parintii sunt in relatii incordate, eventual presarate si cu violente?!
Cui serveste custodia comuna in care parintii nu pot lua nici o decizie de comun acord privind copilul?!
Oare nu cumva custodia comuna trebuie acordata doar atunci cand exista probe temeinice ca parintii vor colabora in mod civilizat in scopul asigurarii unei bune cresteri si educari a minorului?
Ca orice sistem nou introdus are perioada lui de adaptare specifica. Totusi, exista o solutie excelenta pentru implementarea cu succes, in interesul superior al copiilor dar si in interesul parintilor, care raspunde intrebarilor domnului avocat Florin RADU.
Solutia o reprezinta Expertiza psihologica ceruta de magistrati, ca element important in rezolvarea spetei in locul anchetei psihosociale formale realizate in prezent.
Expertiza psihologica judiciara este o evaluare psihologica specifica specializata, documentata, un demers complex, care raspunde clar, prin opiniile de specialitate ale expertului psiholog, la un numar de obiective stabilite de instanta de judecata,
Aceast instrument de investigatie este realizat de catre experti psihologi care au urmat un proces de instruire specific si se finalizeaza cu un raport de expertiza psicologica. Expertii psihologici judiciari pot fi gasiti in Tabloul Expertilor Psihologi.
Lista expertilor psihologi
http://www.psihologiejudiciara.ro/files/TEP.pdf
Expertiza psihologica judiciara in ceea ce priveste custodia, raspunde la urmatoarele obiective:
– Identificarea impactului psihologic pe care il are divortul parintilor asupra copiilor;
– Identificarea posibilelor semne de abuz si/sau neglijare asupra copiilor si consecintele pe termen lung;
– Determinarea realitatii psihologice a relatiilor dintre copii si parinti/bunici/persoanele de referinta;
– Evaluarea starii psiho-emotionale a copiilor in momentul realizarii expertizei;
– Evaluarea capacitatii parentale in cazul exercitarii autoritatii parintesti;
– Determinarea realitatii psihologice a relatiilor dintre parinti/persoanele de referinta precum si efectele psihologice asupra copiilor;
– Identificarea posibilelor efecte psihologice specifice traumelor/abuzurilor la copii;
– Identificarea reprezentarilor pe care le au copiii asupra situatiei prin care trec, a relatiilor cu persoanele de referinta;
– Evaluarea nivelului si tipului de atasament a copiilor fata de persoanele de referinta;
Opiniile de specialiate ale expertului psiholog legate de obiectivele enumerate ajuta foarte mult instanta de judecata in vederea solutionarii cu succes, atat spre binele copiilor, a parintilor cat si spre binele intregii societati.
Expertiza psihologica judiciara ajuta si la identificarea complexelor de vinovatie ale copiilor legate de divort, ambivalenta emotionala si/sau a conflictelor de loialitate fata de parinti, alienarea parentala a copiilor, conflictele emotionale prezente la copii.
Expert psiholog
Guzu Daniela-Monica
0770244914
This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
www.psiholog-sector3.ro