De ceva vreme ma tin sa gasesc timp sa scriu acest articol. Imi doresc sa gasesc o esenta filizofico-terapeutica, legata de acest subiect. :)))

In cabinet, de fiecare data, constientizarea diferentei dintre VREAU si TREBUIE, produce constientizari si inside-uri puternice.

Deci, sa ne apucam de treaba!

Viata noastra este plina de VREAU si TREBUIE, la multi dintre noi predomina detasat TREBUIE. Avem in spate o istorie legata de comunism, unde TREBUIE era normalitatea, iar VREAU uneori era vazut ca revolta.

In copilarie am fost imbuibata cu TREBUIE, la adolescenta, spre disperarea tuturor am mers in extrema cealalta, cu doar VREAU. La maturitate, am gasit echilibrul, am gasit dozele potrivite mie.

Cum credeti ca arata o viata plina predominant de TREBUIE? Nu prea faina. Dar una plina de foarte mult VREAU? Sunt sigura ca multi dintre voi spuneti ca este o viata minunata. Am fost in ambele extreme, nu este bine.

Haideti sa vedem cum gasim dozele sanatoase de VREAU si TREBUIE.

In copilarie, de foarte multe ori imi intrebam mama: De ce sa fac asta?

Imi aduc aminte cat de tare ma enerva raspunsul ei: Pentru ca trebuie!

In prezent, nu mai privesc acest cuvant cu asa multa revolta, face parte din viata mea intr-un mod armonios, insa sincer, inca stau cu ochii pe el sa nu isi depaseasca granitele stabilite de mine.

VREAU este vazut de subconstient ca placere iar TREBUIE ca durere, de diferite intensitati.

De aceea toti il vrem pe VREAU si ne deranjeaza TREBUIE. Insa viata nostra nu este dihotomica, nimic in viata noastra nu este doar bun sau rau, alb sau negru. De aceea este important sa integram atat VREAU cat si TREBUIE in viata noastra.

 

Intrabarea este insa CUM si CAT?

Am observat ca generatiile de astazi sunt mult mai mult deschise catre VREAU decat cate TREBUIE. De exemplu, intr-o zi au de facut actiuni care au in spate pe VREAU si altele pe TREBUIE. Ei aleg acele actiuni placute si lasa pe ultimul moment pe cele mai putin placute specifice lui TREBUIE, de multe ori amanadu-le.

Cum credeti ca putem educa copiii de astazi, astfel incat sa faca lucrurile care le fac placere si cele care trebuiesc facute?

Eu va ofer un punct de vedere, punct de vedere rezultat in urma experientei mele de viata cat si a celei de specialist.

Asa cum spuneam mai sus, nu cred viabila variantele cu doar TREBUIE sau VREAU, acestea reprezinta extreme si nu functioneaza.

 

Insa a avea o viata plina de VREAU cu doze suportabile de TREBUIE este un ideal sanatos si chiar de obtinut. Pana intr-un sfert de TREBUIE si restul VREAU, cred ca reprezinta pastila sanatoasa pentru o viata implinita. Acest lucru se poate aplica chiar copiilor si adolescentilor.

Care este prima? TREBUIE sau VREAU?

O componenta importanta in Arta Motivatiei o reprezinta chiar gasisea dozelor optime de VREAU si TREBUIE in atingerea unui obiectiv, cat si modul de administrare a acestora.

Deci, eu am gasit ca solutie o astfel de abordare. Oferim o doza mica de VREAU respectiv placere inainte, pentru a motiva, apoi se adauga neplacerea, respectiv TREBUIE, dupa care se incheie cu VREAU.

 

Exemplu:

Sa luam cazul unui copil care are de facut teme la Limba Latina si alte materii care nu il intereseaza mai deloc. Asa cum am aratat, daca mergem intr-o extrema si spunem ca nu are nevoie de Limba Latina si de alta materie care este perceputa fara utilitate, de aceea nu invata la acestea, nu este o solutie (extrema aici fiind VREAU), apoi cealalta extrema fiind aceea de a invata obligatoriu aceste materii pentru ca asa trebuie, pentru a nu ramane corigent/repetent, pentru a nu scadea media generala. Chiar daca nu ii face placere copilului, inghite prin memorare acele cuvinte, in mintea lui fara rost.

Doza optima o reprezinta atunci cand, de exemplu, inainte de a se apuca de teme la Latina, sa faca ceva placut pentru circa 15 minute, dupa care intra intr-o sesiune de TREBUIE, respectiv invatat la Limba Latina, apoi ia o pauza unde se bucura de VREAU, apoi o alta doza de TREBUIE astfel pana cand termina tema.

Ciclul de VREAU si TREBUIE face mai usor digerabila informatia. Daca materia numita Limba Latina intra la categoria de neplacere sau chiar un anumit grad de disconfort psihic, adica la TREBUIE, nu cred ca este necesar sa cerem copilului sa vina acasa cu nota 10 la aceasta materie, cred ca se poate absolvi clasa cu brio chiar daca are media generala 7-8 la aceasta.

Daca nu facem in acest fel, copilul dezvolta adversitate, adica vede ca TREBUIE, si la alte materii, care initial ii placeau.

Voi ce parere aveti?

M-as bucura sa aud si alte puncte de vedere legate de acest subiect.

 

Va imbratisez cu drag!

 

 

Subscribe & Download

Inscrie-te la newsletter si descarca gratuit cartea Programarea mentala a copilului meu